O doză unică şi scăzută de ketamină, administrată intravenos, ameliorează simptomele depresive, având efecte secundare medii.
Cercetătorii de la National Institutes of Health (NIH) au descoperit că o doză unică şi scăzută de ketamină a fost relativ lipsită de efecte secundare la pacienţii cu depresie rezistentă la tratament. Dr. Elia Acevedo-Diaz, dr. Carlos Zarate şi colegii lor de la National Institute of Mental Health (NIMH) şi-au publicat cercetările în Journal of Affective Disorders.
Studiile au demonstrat că adesea o doză unică, sub-anestezică (o doză mai scăzută decât cea care ar avea ca efect anestezia) de ketamină poate ameliora rapid, în câteva ore, simptomele depresive ale persoanelor care nu au răspuns la antidepresivele convenţionale, care produc un efect în săptămâni sau luni. Cu toate acestea, folosirea neetichetată a ketaminei, în doză intravenoasă, sub-anestezică, pentru tratamentul depresiei rezistente la tratament, a cauzat îngrijorări referitoare la efectele secundare, având în vedere în special istoricul său ca medicament de abuz.
Cel mai frecvent efect secundar pe termen scurt era să te simţi ciudat sau nebunesc,
a spus dr. Acevedo-Diaz, de la Secţia de Neurobiologie şi Tratamentul Tulburărilor de Dispoziţie, parte a NIMH Intramural Research Program (IRP) din Bethesda, Maryland.
Majoritatea efectelor secundare s-au diminuat la o oră după administrarea ketaminei şi nu au mai existat după două ore. Nu am observat nici un eveniment serios referitor la acest medicament sau „craving” crescut pentru ketamină, după o singură administrare.
Craving-ul reprezintă dorinţa insaţiabilă de a consuma un drog.
Cercetătorii au coroborat informaţii despre efectele secundare ale 163 de pacienţi cu tulburare depresivă majoră sau tulburare bipolară şi ale 25 subiecţi de control sănătoşi, care au participat în unul din cele cinci studii clinice controlate cu placebo, efectuate în cadrul NIH Clinical Center, pe o perioadă de peste 13 ani. În timp ce studiile anterioare se bazau mai mult pe monitorizare pasivă, evaluarea NIMH IRP a implicat o supraveghere structurată şi activă a efectelor secundare ale unui pacient internat şi s-au utilizat o scală standard de evaluare şi interviuri clinice. Pe lângă simptomele disociative (deconectare, derealizare), evaluarea NIMH IRP a examinat şi alte efecte secundare potenţiale, incluzând dureri de cap, ameţeală şi somnolenţă. Nu au fost studiate efectele secundare asociate cu administrări repetate sau pe termen lung.
Din 120 de efecte posibile evaluate, 34 au fost asociate semnificativ cu tratamentul. 8 au avut loc la cel puţin jumătate din participanţi: s-au simţit straniu, ciudat, sau bizar; ca şi cum ar fi sub influenţa drogurilor; ameţiţi/zăpăciţi; disociere; senzaţie de plutire; distorsiuni vizuale; dificultăţi de vorbire; amorţeală. Nici un efect nu a persistat mai mult de patru ore. În timpul unei perioade de observare de trei luni, nu s-au observat efecte adverse referitoare la medicament, craving, predilecţie pentru uz recreaţional, deficite semnificative de memorie sau cognitive.
Pentru a depăşi limitările asociate efectelor adverse şi administrării intravenoase, au loc în continuare cercetări pentru dezvoltarea unui antidepresiv cu o acţiune mai rapidă şi practică, similar efectului ketaminei asupra creierului. Cercetătorii de la NIMH, în colaborare cu National Institute on Aging şi National Center for Advancing Translational Science, au planificat un test clinic pentru un metabolit al ketaminei, care s-a dovedit promiţător ca tratament potenţial specific în studiile pre-clinice. În acelaşi timp, la începutul acestui an, U.S. F.D.A. (Food and Drug Administration) a aprobat o formă intranazală de ketamină, denumită esketamină, care poate fi administrată adulţilor cu depresie rezistentă la tratament, în cabinetul unui medic specialist sau într-o clinică.
Traducere din limba engleză de Teodora Dobrescu
Sursa: www.cafegradiva.ro