Abuzul emoțional
Abuzul emoțional – subtil, greu de evidențiat, dar devastator pentru echilibrul nostru psihic
Replici precum:
Doamne, cât de neîndemânatic poți să fii,
Nu-i, dragă, facultatea de nasul tău,
N-am văzut copil mai neastâmpărat/prost/tâmpit în viață mea,
Niciodată nu faci și tu o treaba ca lumea,
De când te-am născut, ne-ai adus numai probleme,
Tu ai stricat liniștea familiei noastre, etc.
determină în cel care le primește sentimentul că nu este acceptat așa cum este.
Deși nu lasă nicio urmă fizică, brutalitățile bine controlate, comportamentele sadice, manifestările de respingere, exigențele disproporționate față de vârsta copilului provoacă în persoana care le primește sentimente puternice de teamă, nesiguranță, vinovăție, neliniște, rușine, umilință, inutilitate, incapacitate, furie.
Critica, amenințarea, respingerea, neîncrederea, neglijența sunt forme ale abuzului emoțional care generează sentimente de inferioritate și subminează încrederea în sine a copilului care ajunge să creadă că așa este el. În felul acesta el va deveni incapabil să-și formeze o identitate de sine care să-l ajute să răzbată în viață, deoarece nu va avea suficientă încredere, putere de a lupta, capacitate de a se autoafirma, astfel încât să se respecte pe sine și pe alții. Va deveni fie prea obedient, supus în permanență dorințelor celorlalți, fie rebel, agresiv, mereu împotriva celorlalți, inclusiv împotriva sa.
Alegerea de a urma un PROCES TERAPEUTIC îți creează premisele descoperirii și înțelegerii originilor comportamentelor disfuncționale, precum și formarea propriilor abilități care te vor ajuta să te dezvolți liber și armonios.
